Fauna
Caracteristicile climei, precum şi contrastele mari climatice dintre iama-vară, ariditatea accentuata, lipsa de adăpost, vegetatia săracă, precum şi intervenţiile omului, sunt elementele ce au dus la restrangerea faunei.
Dacă în trecut pe teritoriul comunei existau grupuri compacte de dropii, ce înaintau galeş prin lanurile de cereale, sau pe terasainentul liniei ferate, astăzi lipsesc cu desăvârşire, datorită vântului excesiv.
Dintre mamifere întâlnim: cârtiţa (Talpa europaea), orbetele (Spalax), harciogul (Cricetus cricetus), popândăul, şoarecele de câmp (Microtus zirvaris), iepurele (Lepus europaens).
În vetrele satelor se întâlnesc: soarecele de câmp (Mus musculus), sobolanul de câmp (Rattus nervegiens), dihorul (Mustela cutorius). ariciul (Erinoceus europaeus), lilicul ( Nytalus iioctula) etc.
Dintre păsări, predomină: vrabia (Passer domesticus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirunda rustica), lăstunul (Delicton urbica), pupaza (Upupa epops), cucuveaua (Atlieiie noctua), cioara (Corvus coroiie), ţigănuşul (Plegatis falcinellus), ciocârlia (Alonde), sticlctele, iar în zăvoarcle de pe malul Ramnicului se întâlneşte fazanul (Phasianus colchicus).
Pe marginea soselelor şi pe terasamentul căii ferate se mai întâlnesc, încălzindu-se la soare, guşterul (Lacerta virdis ) şi şopârla cenuşie (Lacerta aglis). Primăvara şi vara, pajiştile colinelor şi câmpia, bogate în tlorã, îşi întregesc peisajul cu zborul numeroaselor specii de fluturi (Humearis lucina, Scoliantis-orion, Apatura ilia clytic etc.) şi în “concertul" insectelor. greierele şi cosaşul.
Dintre drinatori. cei care predomină sunt: coros- pişniţa (Gty-'llotalpai) şi gândacul de Colorado (Lepti- notarsa decemilineata). întâlnite în culturile de Solanecee (cartofi, pătlăgele roşii şi Vinete)
Solurile
În unitatea campiei piemontane a glacisului subcolinar predomină cemoziomilrile levigate care se caracterizează printr-o alterare mai puternică a orizontului Bv (în comparaţie cu cemoziotnurile tipice ). Profilul este de tip A-A .t/Bv-Bv-CD.
Orizontul A, este orizontul superior. mineral al solului şi se caracterizează prin prezenţa humusului rezultat din descompunerea resturilor organice. Procesele biochimice ce se desfăşoară 'in cadrul său conduc la zipariţia unor compuşi aşimilabili de către plante, prin intermediul soluţiei de soi.
Din cauza prezenţei asociaţiilor organice descompuse, orizontul A, prezintă o culoare închisă, cenuşie, negricioasă-brună. Din el, prin levigare se spală pe profil compusii organici şi anorganici (acizi, săruri, argila, oxizi), care generează constituenţi iluvionali.
De regulă, orizontul A este mai închis la culoare decât cel E sau B. Stratele arate (Ap), chiar dacă se dezvoltă direct pe orizonturile E, B sau C, sunt considerate tot orizontul A. În cadrul său pot fi considerate şase orizonturi A, la felurite tipuri de soluri: Ainolic ( Am), umbric (Au), Aarat sau Ap, Aoric (A0), Avertic (AV), şi .Arnolicleluvial (Ame).
Orizontul Bv prezintă o spălare totală a sărurilor solubile. Pe feţele elementelor structurale pot exista pete de carbonaţi şi alte săruri, precipitate secundar. Orizontul C este un strat mineral format din materiale neconsolidate, relativ, neafectate de procesul de solidificare. Poate prezenta sau nu, materialul prezentat al otizonturilor supraiacente (Lloess, depuneri loessoide, argilă, nisip). Orizontul carbonato-iluvial (Cea) prezintă o acumulare de carbonaţi, levigaţi din orizontuiile superioare.
Cemoziomul ciocolatiu se fonnează in climatul de stepă, sub vegetaţia de graminee. Orizontul de humus A, bine dezvoltat şi structurat, trece printr-un orizont de tranziţie A-C, la orizontul C de acumulare a carbonaţilor. Este un sol pe care se dezvoltă majoritatea plantelor de cultură. Pe albia pârâului Oreavu şi a "Harcăului” se întâlnesc pietrişuri şi nisipuri dispuse tnonoclinal. care îmbracă adesea caracter de eroziune şi. parţial, de acumulare.
Text extras din "Valea Râmnicului - File de monografie"